Doar egoiştii..

Doar oamenii egoişti pleacă fara sa-şi ia la revedere..Şi nu,nu vorbesc de cazurile in care pleci de langă un om pentru că te-a ranit mereu,pentru că te minţea şi ai obosit..Atunci ai tot dreptul sa-ti faci bagajul şi să pleci.Nici nu ar avea rost sa-i spui cat doare unui om care niciodată nu a inteles nimic,unui om care nici nu-si doreşte să te asculte.Vorbesc de cazul în care un om care ti-a spus că ii pasă pleacă intr-o zi fara un cuvant,lasandu-te la mijlocul drumului,intrebându-te ca fraierul cu ce ai greşit.Probabil nu ai greşit cu nimic,se plictisise doar..şi a vrut sa schimbe decorul.Nu ţi-a spus nimic pentru ca s-a gandit ca poate o sa-şi doreasca  intr-o zi sa se intoarca şi ca va gasi atunci un motiv bun sa te convinga ca niciodata nu a vrut sa plece.E doar un egoist care nu s-a gandit la nopţile pe care le vei pierde aşteptând să sune nenorocitul ala de telefon sau la coşmarurile care te vor urmari de fiecare data cand pui capul pe perna.Atata rimp cat el e bine undeva in aceasta lume,mai contează ce simţi tu?E clar ca pentru el nu,aşa că incetează să te intrebi ce n-ai facut bine,pune-ţi zâmbetul ala frumos pe faţă şi învaţă că fericirea ta depinde doar de tine!

Tu!

Toţi fugim de ceva in viata.Tu fugi de obligaţii..

Same story..

“I think you still love me, but we can’t escape the fact that I’m not enough for you. I knew this was going to happen. So I’m not blaming you for falling in love with another woman. I’m not angry, either. I should be, but I’m not. I just feel pain. A lot of pain. I thought I could imagine how much this would hurt, but I was wrong.”

― Haruki Murakami, South of the Border, West of the Sun

14 iulie 2011

Daca ai pleca de langa mine in fiecare seara as plange.In fiecare El din viata mea te-as cauta.In fiecare zi as astepta sa te intorci.Fiecare melodie mi-ar aduce aminte de tine.As cauta in alte brate ceea ce niciodata nu o sa gasesc.Toate zilele ar fi goale si noptile prea lungi.Ai fi mereu cu mine pentru ca tu esti inchis in inima mea .Absenta ta ar marca fiecare clipa care trece.Dorinta de a te vedea s-ar transforma in obsesie.Fiecare parte a trupului meu ti-ar simti lipsa.Niciodata nu as putea sa inteleg ca pur si simplu a trebuit sa pleci.Sa te scot din inima nu as putea.Te-as cauta in toate locurlie.Si toate drumurile ar duce spre tine.Fara tine nimic nu ar fi la fel.Cand as fi cu altineva as simti ca esti tu cel care ma saruta.Nu as putea sa fac nici lucrurile cele mai simple.In fiecare clipa mi-as dori sa dau timpul inapoi si sa nu las pe nimeni si nimic sa intervina intre noi.Iar in noptile lungi cand amintirea ta nu m-ar lasa sa adorm ti-as sopti usor numele dorindu-mi sa ma auzi si sa te intorci.

Un milion de zambete..

Si n-am crezut ca o sa vina ziua cand privirea mea va cauta alta privire in multime..Privirea lui,nu a ta.Dar a venit si mi-am incalcat promisiunea.Ti-am zis ca vreau sa fiu o viata doar a ta.Acum il vreau pe el si nici macar nu-mi pare rau.

Tie de ce ti-e frica?

Mie imi e frica ca intr-o zi o sa pierd tot ce iubesc!